În urma modificărilor aduse Codului de procedură penală la 1 septembrie 2023, în partea revizuirii procesului penal (art. 458-462), în practica judiciară penală au apărut divergențe la stabilirea instanței competente să examineze cererile de revizuire, întemeiate pe prevederile art. 458 alin. (3) pct. 1)-4) CPP, datorate interpretării eronate a sintagmei: „instanța care ultima s-a pronunțat asupra fondului cauzei”.

În acest context, Curtea Supremă de Justiție, pronunțându-se asupra conflictelor negative de competență apărute între instanțe, cât și asupra unor cereri de revizuire, a venit cu unele precizări cu privire la interpretarea sintagmei date, motiv din care a fost elaborat fișierul tematic: „Competența instanțelor la examinarea cererilor de revizuire, menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1)-4) din Codul de procedură penală”.

În fișierul tematic propus au fost exemplificate situațiile care reprezintă pronunțarea asupra fondului cauzei în contextul existenței procedurii în apel, precum și în contextul existenței procedurii în recurs. Totodată, în practica sa nouă, Curtea Supremă de Justiție a enumerat și cazurile care nu ar reprezenta o pronunțare asupra fondului cauzei.

Adoptând soluții de principiu la aspectul dat, CSJ a oferit, astfel, instanțelor de judecată o claritate privind competența la examinarea cererilor de revizuire.

Instanța supremă a statuat asupra faptului că art. 460 alin. (4) din Codul de procedură penală se referă la „pronunțarea” asupra fondului, nu la „examinarea” fondului. Nu reprezintă, în sine, o pronunțare asupra fondului cauzei situațiile în care instanța:

- nu a analizat probatoriul;

- nu a analizat vinovăția persoanei;

- nu s-a expus asupra temeiniciei apelului/recursului.

Documentul mai oferă și explicații referitoare la determinarea instanței de judecată, competente să examineze cererea de revizuire într-o cauză contravențională.

Fișierul a fost publicat pe pagina web a Curții Supreme de Justiție și poate fi vizualizat, accesând: 

https://shorturl.at/DHcUd