Curtea Supremă de Justiție informează că și-a stabilit practica judiciară, statuând cu valoare de principiu asupra unor aspecte ce țin de examinarea cauzelor în care se contestă actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate.

Acestea vizează:

a) termenul finalizării procedurii de control al averii și intereselor personale, precum și al respectării regimului juridic al conflictelor de interese (se referă la situațiile în care actele de constatare au fost emise până la 29 octombrie 2021 – data intrării în vigoare a modificărilor legislative, care au fixat termene concrete de finalizare a procedurii de control). 

 CSJ a conchis că, în aceste situații, procedura de efectuare a controlului urma a fi finalizată într-un termen rezonabil, dar nu în termenul general de 30 de zile, stipulat la art. 60 din Codul administrativ. Totodată, nerespectarea termenului desfășurării unei proceduri administrative nu duce la nulitatea actului administrativ. Problema valabilității acestuia poate fi pusă doar în prezența unui viciu fundamental de procedură.

b) competența inspectorului de integritate

Inspectorul de integritate nu urma să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, actele de constatare, emise anterior datei de 29.10.2021. În același timp, inspectorul nu avea discreție la aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Or, inspectorul de integritate a fost învestit de legiuitor cu dreptul discreționar, care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluţionarea unui conflict de interese, odată cu modificările operate prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021, în vigoare din 29.10.2021.

Prin urmare, instanța de judecată nu poate aplica norme juridice, adoptate ulterior emiterii actului de constatare.

 

 c) conflictele de interese

Controlul ce vizează respectarea regimului juridic al conflictelor de interese este de competența Autorității Naționale de Integritate, reprezentând o procedură distinctă în raport cu controlul efectuat de Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat. Respectiv, concluziile Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat ce țin de corectitudinea/incorectitudinea unor acte adoptate/emise de demnitari/funcționari publici nu pot substitui competențele ANI, în special cele din domeniul verificării potențialelor conflicte de interese.

Conflictele de interese reale se declară imediat, dar nu mai târziu de 3 zile din data constatării, iar obligația de declarare a conflictului de interese real persistă, inclusiv când subiectul declarării a fost desemnat să încheie un act juridic cu persoana apropiată prin decizia Consiliului local.

Astfel, pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, la Compartimentul Unificarea practicii judiciare, Subcompartimentul Fișe tematice CSJ, Contencios administrativ, a fost publicat, pentru a reflecta evoluțiile în jurisprudența sa, Fișierul actualizat – Contestarea actelor Autorității Naționale de Integritate privind controlul averii și al intereselor personale. Acesta are un aspect nou, fiind elaborat într-un format mai aproape de Fișele tematice ale forului european (CtEDO). Totodată, pentru facilitatea accesării (la fișierele mai voluminoase), se inserează și Cuprinsul documentului.

 

Fișierul poate fi vizualizat, accesând:

 https://csj.md/images/Declararea_averii_%C5%9Fi_intereselor_personale_antet_nou_2__redactat__17.10.2024.pdf